Victor Pop (1914-1995)

Victor Pop, medic militar și „Medic Emerit”, a fondat secția de pediatrie a Spitalului din Sighet. Pasionat de arta populară, a lăsat moștenire o colecție unică de pecetare. Este cetățean de onoare al orașului, o stradă purtându-i numele.

Născut:
1 ianuarie 1914
Decedat:
1 ianuarie 1995
Profesie:
Doctor
VP

Biografie

Victor POP s-a născut în comuna Turț din Oaș în familia unui preot greco-catolic, a urmat studii gimnaziale și liceale la Sighet și Satu Mare, iar cele de medicină la Cluj.

Anii celui de al doilea Război Mondial l-au purtat, ca medic militar, pe mai multe fronturi, până a ajuns prizonier al armatei americane într-un lagăr din Franța. În 1946 s-a întors, s-a stabilit la Spitalul din Sighet și a pus bazele Secției de pediatrie, care a început cu 12 paturi, un medic, adică el, o soră medicală și o îngrijitoare. Secția a devenit apoi Spitalul de copii, instalat într-o clădire nouă, cu 135 de paturi, 6 medici și câteva zeci de cadre medicale și personal administrativ. După pensionare, legătura sa cu locul de muncă a rămas la fel de puternică, deși nu mai avea nici un fel de obligație profesională.

Timp de peste 50 de ani trăiți în Maramureș, Doctorul Victor Pop a fost și un neobosit activist social și cultural și un mare iubitor a tot ce cuprinde bogata artă populară veche din Maramureș, un colecționar împătimit și un rafinat cunoscător al adevăratelor valori materiale specifice zonei. Colecția sa privată a ajuns cu timpul extrem de variată, cea mai valoroasă parte a acesteia constituind-o pecetarele (56 de exemplare), o colecție unică în țară. Aceasta a fost toată agoniseala sa de o viață de medic dăruit total profesiei sale.

Târziu, după pensionare, când, în sfârșit, a găsit timp să se căsătorească, s-a mutat cu toată această prețioasă agoniseală, din camera în care fusese chiriaș al statului toată viața, la casa soției, pe care a transformat-o într-un adevărat muzeu. După moartea sa, valoroasa colecție a intrat în posesia Muzeului.

În 1973 a fost distins cu titlul de „Medic Emerit”, iar post-mortem a fost declarat „Cetățean de Onoare al Sighetului” și i s-a atribuit numele său străzii pe care a locuit în ultimii ani ai vieții.