Gábor Várady (1820-1906)

Descendent al unei vechi familii nobile maghiare, s-a născut la Sighet în 1820. După primele studii absolvite acasă, a urmat Facultatea de drept din Presov. În armată, fiind un tânăr foarte chipeș, cult și manierat, a făcut parte din garda de corp a regelui. Aici, împreună cu alți colegi, a scos revista (manuscrisă!) „Remeny” (Speranța).

În 1848 s-a întors acasă și a format și condus - de partea revoluției - Garda Națională din Maramureș. În 1849, după înăbușirea Revoluției s-a refugiat sub nume fals în Bavaria, de unde s-a întors abia în 1860. Reabilitat, a fost numit vice-guvernator al comitatului, iar din 1861 a fost, timp de peste 30 de ani deputat în parlamentul maghiar și unul dintre cei mai apreciati avocați din Sighet.

A sprijinit asociațiile și societățile culturale, a editat și a colaborat la primul ziar de limbă maghiară din Maramureș (Maramaros), dar și la altele, a publicat impresii din activitatea sa parlamentară și o apreciată carte de poezii, „Frunze căzătoare”.

A murit în 1906.